Sa te-ntrebi de ce
Sa te-ntrebi de ce nu ai sperante. De ce te doare cand vezi copii orfani cersind la semafor fara sa iti faci scenarii din Filantropica. De ce speri fara temei la mai bine, la nou, la bun, cand tot in jurul tau e un castel de carti de joc in care divide et impera domina.
Eu am obosit sa sper. Spunem ca ne trezim, ca-ncepem sa simtim, dar in esenta am ajuns incapabili de empatie. In sufletul nostru emotiile salajluiesc o secunda, apoi dispar si ne reacoperim de uzual si banal, nimic esential. Am ajuns sa dorim lucruri inalte, lucruri care nu au nimic de-a face cu caracterul nobil al nimicurilor care ar trebui sa ne umple existenta de contemplare si liniste.
Am observat ca oamenii, indiferent de rasa, religie, nivel de cultura sau bogatie isi gasesc un numitor comun in concepte precum familia, prietenii, respectul, pacea, linistea. Am putea fi mai buni daca ne-am face din acestea lait motive existentiale, in care aceastea sa domine. Daca am da la o parte tot voalul negru care ne acopera sentimentele pure am putea fi demni fii ai Terrei, mama planeta. Am putea trai in comuniune cu aceasta, cu ceilalti oameni, cu noi insine. Ar fi atat de usor. Energiile se atrag, o energie buna atrage oameni pozitivi si energia buna atrage oamenii catre pozitivism. In lipsa ei ramanem aceleasi brute care pot calca pe cadavre pentru scopuri proprii, pt ca, vorba aia, scopul scuza mijloacele.
Nu e adevarat, nu e just si nu e moral ca un scop nobil poate fi atins prin mijloace barbare, infecte. Intreaga stralucire a dezideratului nobil e anulata in conditiile in care mijloacele nu sunt la inaltimea scopului.
Fiti buni, simtiti si iubiti!
Eu am obosit sa sper. Spunem ca ne trezim, ca-ncepem sa simtim, dar in esenta am ajuns incapabili de empatie. In sufletul nostru emotiile salajluiesc o secunda, apoi dispar si ne reacoperim de uzual si banal, nimic esential. Am ajuns sa dorim lucruri inalte, lucruri care nu au nimic de-a face cu caracterul nobil al nimicurilor care ar trebui sa ne umple existenta de contemplare si liniste.
Am observat ca oamenii, indiferent de rasa, religie, nivel de cultura sau bogatie isi gasesc un numitor comun in concepte precum familia, prietenii, respectul, pacea, linistea. Am putea fi mai buni daca ne-am face din acestea lait motive existentiale, in care aceastea sa domine. Daca am da la o parte tot voalul negru care ne acopera sentimentele pure am putea fi demni fii ai Terrei, mama planeta. Am putea trai in comuniune cu aceasta, cu ceilalti oameni, cu noi insine. Ar fi atat de usor. Energiile se atrag, o energie buna atrage oameni pozitivi si energia buna atrage oamenii catre pozitivism. In lipsa ei ramanem aceleasi brute care pot calca pe cadavre pentru scopuri proprii, pt ca, vorba aia, scopul scuza mijloacele.
Nu e adevarat, nu e just si nu e moral ca un scop nobil poate fi atins prin mijloace barbare, infecte. Intreaga stralucire a dezideratului nobil e anulata in conditiile in care mijloacele nu sunt la inaltimea scopului.
Fiti buni, simtiti si iubiti!
Comentarii
Trimiteți un comentariu