Alchimie

Mi-ai dat frau liber, mama a Creatiei,
Sa curga raul slobod al Senzatiei
Unice, tripante, senzantie dura
La tample simt iar valtoare pura
Ma dezleg de catuse abia inchise
Sa fac legaturi de-abia permise
Intre Ea, o diafana pura zeita,
Si Creatia insasi mereu promisa

Odata, cu pasi repesi am negat Iubirea,
Concept prea amplu, preferam Simtirea,
Preferam ruleta in loc de carusel
Si nu calcam frana defel..

Tot s-a schimbat cand a venit la inceput tramvaiul
Si zori prea tulburi s-au cernut prin evantaiul
A ce credeam a nu-mi fi dat sa simt vreodata
Iubirea intr-o forma prea Inalta
Scriu prea Inalta caci ce mi-a fost dat sa simt
M-a facut sa-nteleg poetii din alt timp.

Acuma calm m-a asez la clape
Si ochii clari n-asteapta soapte
Urechea-mi nu asteapta murmur
Din buza-mi nu mai iese susur
Si contemplu plin de uimire
Nu poate exista Creatie, fara Iubire.


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Preda-te

Imagine
Norii de ceara se impletesc in lumina Alunga imagini si-si plang jalea-n surdina De ce ma renegi, cand ma poti blama Si de ce ma alungi, cand ma poti judeca? De ce nu ma condamni pe veci la nemurire, Incetosandu-mi viata cu-n strop de amagire, Cu-n strop de fericire, cu multa-multa simtire, Sa dam foc pacatosi la orice amintire, Sa privim zambind muti la orice despartire Si sa renastem delir-mut in pasi de tango macel de sentimente pe sanul tau cu gust de mango Apropie-te, eu fac zob doar caietele dictando Cand imi asez iubirea ca lautarul un bailando Il las sa cante-n locul meu ca focul Prefer sa caut in chipul tau norocul pe care l-au gustat doar zeii, Sau poate zmeii cand luptau cu dumnezeii, ingerii cantand, in niciun caz ateii, lasa-ti iubirea sa-ti omoare decibelii si basul grav al inimii sa te duca pe culmile placerii, Si-alerga azi cu vagabontii si cu toti rebelii In cautarea libertatii, a placerii si-a durerii Preda-te, acum, prea dulcea mea cadana, Pre...
Citiți mai multe

Din lut

Pacatele mi-au definit esenta si m-au ajutat sa-mi continui existenta, Dinspre sublim in absolut, si-apoi in morbidul lut, Din lut ma trag si din slobod gand Din slobod gand ma-ntorc cu teama pe Pamant Si chiar de-arunc cu patima plangand Karma duala m-a facut ceea ce sunt Din lut am fost ca sa devin mormant. Am lovit dur cu dalta in bordura, sa scap de fiecare bob de ura, si din impact au iesit constelatii, Amalgam-amurg de contemplatii, Se-asterne linistea calma si pura Nu mai simti rana din lupta dura, In sfarsit e pace si-i zambet si-i cald, Nu toti se ridica, desi toti cad. Plutesc din stea in stea sa le-nteleg menirea, Menirea lor e insasi stralucirea,
Citiți mai multe

Ceas de seara

si chiar de plang sau de ma plang vreodata o fac razand de clipa de-altadata cum am trecut peste indicii cum au trecut si ani si vicii cum au trecut si oameni si femei si cum am dat noroc cu zei ce sunt acum aici sau poate sunt in cer si isi plang lacrimile cand norii cern florea de-o sper de la un glob prea tern s-a deschis suav, canta-un menestrel s-a deschis in zorii de cu luna din iad si tremur rasare furtuna dar dupa furtana ta e curcubeul meu cand viata ne separa raman singur eu golanul far de dumnezeu cu rima alba, cu vers greu dar care va lupta cu tot ce-a fost in viata asta plina de cu rost, de cu simtire, cu crezare si cu iubire cu multe endorfine in adormire e multa apasare in cortex, copile, trezeste-te si lupta-n primul rand cu tine acuma vreau sa simt pace-n nestire spun pas la ingeri ce au uitat sa ne vegheze spun pas la demoni ce au visat sa ne-narmeze spun pas la tot ca sa descopar mantuirea iti pun pas tie, ce mi-ai cenzurat trairea cu lir...
Citiți mai multe