blogu' lu' Aky

Pasesc incet in caldura diminetii. Rucsacul atarna spate plin cu acte. E rucsacul cu milka de la johny. e violet. mi-am luat camasa roz sa se asorteze. De soarele puternic ma despart doar ochelarii de soare ieftini (care costa un leu sa ii produci si o benzinarie ii vinde cu 24) sau ma unesc, habar nu am, multumita lor vod soarele mai bine. Imi dau seama ca problemele treptat-treptat au rezolvare, nimic nu mai doare cum durea odata. Acum linia are o forma mai aproape de drept, sinusoida s-a atrofiat si mai pulseasa aidoma unor replici de cutremur, din ce in ce mai slab. Tiganca de la coltul intersectiei mi-a urat un sincer: "sa fii sanatos!" si mi-a transmis energie pozitiva. Alta mi-a ghicit ca voi avea noroc astazi. E prima zi din restul vietii mele, chelnereul zambeste aducand cafeaua aburinda si procurorii ma asteapta. Doamne, cum a picat cuvantul "procurorii" in insiruirea de sentimente pozitive. Dar, pan' la urma, rugina roade cuiul si nelalocul lui ...

asculta linistea tandra. frunzele mugesc nevinovat in bataia unui nou inceput de furtuna spirituala. calm nociv activ viu trezesc in mine emotii noi sau vechi, dar nu ne pasa. nu conteaza, nimic nu conteaza, nici existenta mea, nici existenta ta, cititorule de blog. rupestru si ancestral se contopesc toate in nemurire si dor. nu vreau altceva, am tot, am libertate si supunere in fata mortii si a vietii. va dau cu pace in stilul liber sau smuls, cuvinte otravite cu nectar. ma gandeam deunazi la fumul de tigara. cum se ridica spre cer. ce o fi in mintea lui? ii pare rau ca pleaca dintre oameni, din galagie, raset, sound si intrupare de carnal sau ii pare rau ca ajunge sus la Ceruri, in Rai, unde da de alti oameni, de suflete, de liniste de intrupare de spiritual? intrebari fara raspuns al caror raspuns nu mai conteaza. nu putem spune despre bietul fum ca s-a ridicat la Ceruri sau poate s-a pierdut pe drum, ca atatea suflete bantuite de emotii si temeri, adormite in disocieri, intre bine...