Un drog bun
Azi am nevoie sa turui, sa ciurui cu o mitraliera de emotii trecutul tau si trecutul meu, sa fac din doua destine unul mai bun, unul liber, inaltator. Nu mai astept. M-am saturat de o asteptare vecina cu coma. Sentimente defrisate lasate goale in bataia tevilor hulpave de tun au incercat sa ma acapareze, dar le-am dat la o parte, lovind in ele cu zambet dupa zambet. Pentru ca nu ne pot lovi ei cat putem noi lupta! Pentru ca zambetul e la un pas distanta! Pentru ca suntem! Pentru ca suntem mai mult "a fi" decat "a avea". Pentru ca vreau sa iti ascult pasii dimineata cum alergi inspre sufletul meu blamat in care ai ajuns demult, in care ai fost dintotdeauna, dar nu te stiam, nu te adulmecam. Era un timp in care nu puteam vedea roua, in care nu puteam gusta zorile, in care nu puteam asculta apusul soarelui si clinchetul valurilor. Acum toate rasuna intr-o orchestra inimaginabila, fara de dirijor, fara de compozitor. Sunt toate lasate sa se desfasoare intru creatie, i