simplu, prietene
Simplu. Senzatia, nu formatia. NU avea cum sa fie formatia, pentru ca pana la combinatiile lu chelu cu smaili nu aveam cum sa constientizez existenta ei. Ma uit cu drag cum la un amarat de sms nu mi se poate da raspuns, ma uit cum oameni pe care ii credeam prieteni "uita" sa anunte cheful de aniversare, ma uit cum cea mai apropiata femeie din viata mea, imi arata cat de de evident de explicabil este sentimentul de evitare. Paradoxul vine atunci cand aceesi sora de-ale mele imi confirma faptul ca este intru-totul de acord cu ideile mele afirmate mai mult sau mai putin frapant. Daca prietenii se impart in 3 categorii: aia care ma evita ca beau si fumez, aia care nu ma evita, dar imi dau sfaturi de ii evit eu si aia care nu ma evita si nu imi dau sfaturi aprige cu care vorbesc normal de ce plm sa nu fii si tu in a 3-a categorie? Nu pot sa spun decat ca, reducand totul la infima-i esenta, va iubesc pe toti... Sunt doar departe si atare voi ramane. Imi cer scuze ca v-am perturbat...