Carcasa cu idei moarte reinvie

Zambetul ei fragil
A secerat universul meu si mai fragil,
In care heruvimi desprind cadavre de idei
De pe carcasa unei inimi preacurvite.

O inima lasata fara idei, fara puls, fara noima
E doar ocean fara de ape,
In care pesti mirifici zboara
Far'de dorinta sa inoate.

Si zambetul fragil e tot mai clar,
Sorbind un ceai de iasomie,
Ochii albastri sunt un dar
Prea pulsatil de energie.

Acum zambesti citind la mine
Si te intrebi pe ce-am pasit,
E energia pura non-divina
A unui suflet razvratit.

Comentarii

  1. Invers apa asimetrica, poate doar didascali

    Liniste, zgomot si imagini putin distorsionate

    Asa aud ,iar din ochii-mi curg lacrimile

    Ca un zgomot neintrerupt, se vede si rasuna

    Iar durerea nu s'aude,caci traiesc intr-o lume surda...

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Preda-te

Din lut

Ceas de seara