Nemaiasteptand

Nu mai astept creand la infinit 

Versuri eterice, ce nu si-au gasit destinatarul, 

Tu esti aici, transformand conceptul in finit, 

redefinind imaterial materialul, 

facandu-ma sa cred din nou, 

in mine, in concepte si-n iubire, 

la vorba imi rasuna iar ecou 

si gust iar viata in nestire. 

 

Sa nu ma lasi sa plang acum sau maine

Si ocroteste-ma de cele rele, 

As vrea s-alerg din nou pe culme,

sa gust iar mure si zorele, 

cand tu la toate le dai nume, 

eu numesc totul doar iubire, 

cand tu transformi necazurile-n glume, 

pot sa revin iar la simtire.

 

Acum degust cafeaua vietii, 

trezindu-ma parca din moarte 

si roua-ti spala lacrimile tinereti-mi, 

veninu-i dulce acum printre pacate, 

Curat, rebotezat si non-ateu, 

Revin la viata din uitate soapte 

Nu mai astept, ci doar sunt eu, 

Fiind cu tine aici sau dincolo de moarte