Nemaiasteptand

Nu mai astept creand la infinit Versuri eterice, ce nu si-au gasit destinatarul, Tu esti aici, transformand conceptul in finit, redefinind imaterial materialul, facandu-ma sa cred din nou, in mine, in concepte si-n iubire, la vorba imi rasuna iar ecou si gust iar viata in nestire. Sa nu ma lasi sa plang acum sau maine Si ocroteste-ma de cele rele, As vrea s-alerg din nou pe culme, sa gust iar mure si zorele, cand tu la toate le dai nume, eu numesc totul doar iubire, cand tu transformi necazurile-n glume, pot sa revin iar la simtire. Acum degust cafeaua vietii, trezindu-ma parca din moarte si roua-ti spala lacrimile tinereti-mi, veninu-i dulce acum printre pacate, Curat, rebotezat si non-ateu, Revin la viata din uitate soapte Nu mai astept, ci doar sunt eu, Fiind cu tine aici sau dincolo de moarte