blogu' lu' Aky

Nu mai astept creand la infinit  Versuri eterice, ce nu si-au gasit destinatarul,  Tu esti aici, transformand conceptul in finit,  redefinind imaterial materialul,  facandu-ma sa cred din nou,  in mine, in concepte si-n iubire,  la vorba imi rasuna iar ecou  si gust iar viata in nestire.    Sa nu ma lasi sa plang acum sau maine Si ocroteste-ma de cele rele,  As vrea s-alerg din nou pe culme, sa gust iar mure si zorele,  cand tu la toate le dai nume,  eu numesc totul doar iubire,  cand tu transformi necazurile-n glume,  pot sa revin iar la simtire.   Acum degust cafeaua vietii,  trezindu-ma parca din moarte  si roua-ti spala lacrimile tinereti-mi,  veninu-i dulce acum printre pacate,  Curat, rebotezat si non-ateu,  Revin la viata din uitate soapte  Nu mai astept, ci doar sunt eu,  Fiind cu tine aici sau dincolo de moarte

Pacatele mi-au definit esenta si m-au ajutat sa-mi continui existenta, Dinspre sublim in absolut, si-apoi in morbidul lut, Din lut ma trag si din slobod gand Din slobod gand ma-ntorc cu teama pe Pamant Si chiar de-arunc cu patima plangand Karma duala m-a facut ceea ce sunt Din lut am fost ca sa devin mormant. Am lovit dur cu dalta in bordura, sa scap de fiecare bob de ura, si din impact au iesit constelatii, Amalgam-amurg de contemplatii, Se-asterne linistea calma si pura Nu mai simti rana din lupta dura, In sfarsit e pace si-i zambet si-i cald, Nu toti se ridica, desi toti cad. Plutesc din stea in stea sa le-nteleg menirea, Menirea lor e insasi stralucirea,

si chiar de plang sau de ma plang vreodata o fac razand de clipa de-altadata cum am trecut peste indicii cum au trecut si ani si vicii cum au trecut si oameni si femei si cum am dat noroc cu zei ce sunt acum aici sau poate sunt in cer si isi plang lacrimile cand norii cern florea de-o sper de la un glob prea tern s-a deschis suav, canta-un menestrel s-a deschis in zorii de cu luna din iad si tremur rasare furtuna dar dupa furtana ta e curcubeul meu cand viata ne separa raman singur eu golanul far de dumnezeu cu rima alba, cu vers greu dar care va lupta cu tot ce-a fost in viata asta plina de cu rost, de cu simtire, cu crezare si cu iubire cu multe endorfine in adormire e multa apasare in cortex, copile, trezeste-te si lupta-n primul rand cu tine acuma vreau sa simt pace-n nestire spun pas la ingeri ce au uitat sa ne vegheze spun pas la demoni ce au visat sa ne-narmeze spun pas la tot ca sa descopar mantuirea iti pun pas tie, ce mi-ai cenzurat trairea cu lir...