Dezastrul Bechtel - teapa de 1,6 mld euro
Traim in secolul vitezei, traim o era a deplasarii rapide si a libertatii de miscare. Nu si in Romania. Celebra Autostrada Transilvania (Brasov – Bors) ramane doar un vis frumos pentru romanii obisnuiti cu greul, dar si pentru strainii care ne tranziteaza tara in scop de afaceri sau turistic.
Dupa cum bine se stie, in conformitate cu raportul Forumului Economic Mondial - World Economic Forum, Romania se situeaza abia pe locul 134 din 139 de tari din punct de vedere al calitatii strazilor. In conformitate cu acelasi raport, calitatea slaba a infrastructurii reprezinta principalul motiv pentru care investitiile stagneaza. Romania este a noua tara ca marime din punct de vedere al teritoriului, dar are doar 331 km de autostrazi, ceea ce reprezinta putin mai mult de 1/3 decat vecinii din Ungaria (925 km) si 3% din cei 12.813 km ai Germaniei.
Încredințarea contractului de proiectare și construire a autostrăzii s-a făcut prin derogare de la prevederile privind achizițiile publice, care priveau exclusiv procedura de încredințare a contractului. Modalitatea de atribuire a contractului a generat o serie de critici la adresa Guvernului Năstase din partea unor actori internaționali cum ar fi UE, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Monetar Internațional. O lună mai târziu, CNADNR a fost mandatată să semneze contractul cu americanii de la Bechtel.
Bechtel Corporation este cea mai mare companie de constructii civile din SUA si a 9-a ca marime dintre companiile private americane, cu venituri in anul 2015 raportate in jurul sumei de 32,3 miliarde de dolari.
Pentru redactarea contractului, CNADNR a plătit nu mai puțin de 6 milioane de euro avocatei Simona Neagu, rudă cu Ion Neagu. La vremea respectivă, Ion Neagu era șeful Comisiei juridice din Camera Deputaților. Întâmplător sau nu, proiectul de lege privind aprobarea ordonanței prin care s-au demarat negocierile cu Bechtel a trecut fără probleme prin Parlament. Ulterior, avocata Simona Neagu a ajuns să lucreze pentru casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, care reprezenta compania Bechtel.
Noua formă a contractului cu Bechtel a intrat în vigoare în 2006. Bechtel a livrat primul tronson de autostradă României abia patru ani mai târziu, în 2010. Este vorba despre cei 52 de kilometri dintre Câmpia Turzii şi Gilău, din judeţul Cluj.
Curtea de Conturi a arătat însă că statul român nu a respectat nici măcar ceea ce îşi asumase prin propriul Guvern: România "a inversat chiar modalitatea şi sursele de finanţare aprobate şi rămase în vigoare, în sensul că finanţarea s-a făcut de la bugetul de stat (5,1 mld lei, adică peste 80%) şi doar în completare din credite externe".
În 2011, noua conducere PDL a Ministerului Transporturilor, sub mandatul Ancăi Boagiu, a renegociat pentru a doua oară contractul cu Bechtel. În urma ei, obiectul contractului s-a redus de la 415 kilometri de autostradă la doar 112, din care 52 fuseseră deja realizaţi şi deschişi circulaţiei în 2010.
În 2013, ministrul Dan Șova a anunțat că a reziliat contractul cu Bechtel, cu condiția ca statul român să pătească 37,2 milioane euro. La negocierile pentru rezilierea contractului Bechtel, asistenţa juridică a fost asigurată de două firme. De partea statului s-a aflat casa de avocatură Raţiu & Raţiu, condusă de fostul partener de afaceri al ministrului Dan Șova. Interesele firmei Bechtel au fost apărate de Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, din al cărei acționariat făcea parte și Ana Diculescu Șova, mama vitregă a lui Dan Șova. Aceasta a explicat atunci că nici ea și nici fiul său vitreg, ministrul Dan Șova, nu sunt în conflict de interese.
„Eu am reprezentat Bechtel în procesele Bechtel, deci nu în consultanţele Bechtel. Consultanţa efectivă pe contract, și mai ales în ultima parte a acestui contract, a acordat-o unul dintre avocaţii de la consultanţă“, a declarat Ana Diculescu Șova, citată de digi24.ro.
În total s-au plătit pe toate lucrările suma de 1,5 miliarde euro, deși s-a facut cam 20% din întreaga autostradă. Americanii au incasat 68% din banii estimați inițial. Se poate aprecia că în medie statul a plătit 20 de milioane de euro pe kilometru, dublu fata de cat platesc statele civilizate per kilometru de autostrada care trece prin munte, nu pe nivel plan, cum era cazul Autostrazii Transilvania
Acestea sunt datele, cifrele exacte ale dezastrului Bechtel. Cine va raspunde? Cand va raspunde? Sau cand vom avea autostrada? Toate acestea sunt intrebari fara raspuns. De la avocatii care au asistat statul roman sau care s-au aflat in conflict de interese, la ministri, prim-ministri si presedintii de stat care s-au perindat in fotoliile de stat, toti ar trebui trasi la raspundere intr-un stat civilizat, in care legea primeaza.
Una peste alta, contribuabilul roman este cel prejudiciat, si fara strazi si cu banii luati, nimeni in afara de noi nesuportand consecintele catastrofale ale unui contract prost redactat, executat si reziliat.
Dupa cum bine se stie, in conformitate cu raportul Forumului Economic Mondial - World Economic Forum, Romania se situeaza abia pe locul 134 din 139 de tari din punct de vedere al calitatii strazilor. In conformitate cu acelasi raport, calitatea slaba a infrastructurii reprezinta principalul motiv pentru care investitiile stagneaza. Romania este a noua tara ca marime din punct de vedere al teritoriului, dar are doar 331 km de autostrazi, ceea ce reprezinta putin mai mult de 1/3 decat vecinii din Ungaria (925 km) si 3% din cei 12.813 km ai Germaniei.
Încredințarea contractului de proiectare și construire a autostrăzii s-a făcut prin derogare de la prevederile privind achizițiile publice, care priveau exclusiv procedura de încredințare a contractului. Modalitatea de atribuire a contractului a generat o serie de critici la adresa Guvernului Năstase din partea unor actori internaționali cum ar fi UE, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Monetar Internațional. O lună mai târziu, CNADNR a fost mandatată să semneze contractul cu americanii de la Bechtel.
Bechtel Corporation este cea mai mare companie de constructii civile din SUA si a 9-a ca marime dintre companiile private americane, cu venituri in anul 2015 raportate in jurul sumei de 32,3 miliarde de dolari.
Pentru redactarea contractului, CNADNR a plătit nu mai puțin de 6 milioane de euro avocatei Simona Neagu, rudă cu Ion Neagu. La vremea respectivă, Ion Neagu era șeful Comisiei juridice din Camera Deputaților. Întâmplător sau nu, proiectul de lege privind aprobarea ordonanței prin care s-au demarat negocierile cu Bechtel a trecut fără probleme prin Parlament. Ulterior, avocata Simona Neagu a ajuns să lucreze pentru casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, care reprezenta compania Bechtel.
Noua formă a contractului cu Bechtel a intrat în vigoare în 2006. Bechtel a livrat primul tronson de autostradă României abia patru ani mai târziu, în 2010. Este vorba despre cei 52 de kilometri dintre Câmpia Turzii şi Gilău, din judeţul Cluj.
Curtea de Conturi a arătat însă că statul român nu a respectat nici măcar ceea ce îşi asumase prin propriul Guvern: România "a inversat chiar modalitatea şi sursele de finanţare aprobate şi rămase în vigoare, în sensul că finanţarea s-a făcut de la bugetul de stat (5,1 mld lei, adică peste 80%) şi doar în completare din credite externe".
În 2011, noua conducere PDL a Ministerului Transporturilor, sub mandatul Ancăi Boagiu, a renegociat pentru a doua oară contractul cu Bechtel. În urma ei, obiectul contractului s-a redus de la 415 kilometri de autostradă la doar 112, din care 52 fuseseră deja realizaţi şi deschişi circulaţiei în 2010.
În 2013, ministrul Dan Șova a anunțat că a reziliat contractul cu Bechtel, cu condiția ca statul român să pătească 37,2 milioane euro. La negocierile pentru rezilierea contractului Bechtel, asistenţa juridică a fost asigurată de două firme. De partea statului s-a aflat casa de avocatură Raţiu & Raţiu, condusă de fostul partener de afaceri al ministrului Dan Șova. Interesele firmei Bechtel au fost apărate de Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, din al cărei acționariat făcea parte și Ana Diculescu Șova, mama vitregă a lui Dan Șova. Aceasta a explicat atunci că nici ea și nici fiul său vitreg, ministrul Dan Șova, nu sunt în conflict de interese.
„Eu am reprezentat Bechtel în procesele Bechtel, deci nu în consultanţele Bechtel. Consultanţa efectivă pe contract, și mai ales în ultima parte a acestui contract, a acordat-o unul dintre avocaţii de la consultanţă“, a declarat Ana Diculescu Șova, citată de digi24.ro.
În total s-au plătit pe toate lucrările suma de 1,5 miliarde euro, deși s-a facut cam 20% din întreaga autostradă. Americanii au incasat 68% din banii estimați inițial. Se poate aprecia că în medie statul a plătit 20 de milioane de euro pe kilometru, dublu fata de cat platesc statele civilizate per kilometru de autostrada care trece prin munte, nu pe nivel plan, cum era cazul Autostrazii Transilvania
Acestea sunt datele, cifrele exacte ale dezastrului Bechtel. Cine va raspunde? Cand va raspunde? Sau cand vom avea autostrada? Toate acestea sunt intrebari fara raspuns. De la avocatii care au asistat statul roman sau care s-au aflat in conflict de interese, la ministri, prim-ministri si presedintii de stat care s-au perindat in fotoliile de stat, toti ar trebui trasi la raspundere intr-un stat civilizat, in care legea primeaza.
Una peste alta, contribuabilul roman este cel prejudiciat, si fara strazi si cu banii luati, nimeni in afara de noi nesuportand consecintele catastrofale ale unui contract prost redactat, executat si reziliat.
Comentarii
Trimiteți un comentariu